Dezvoltarea uimitoare a radacinii lemnului canesc

     De curand am achizitionat ligustrum (lemn cainesc), pentru cei ce nu cunosc acesta este un arbust decorativ ce poate fi folosit ca si gard viu, are o creștere destul de rapida, nu este un gard minune care poate sa crească până la un metru jumătate pe an. Avantajele lui sunt următoarele: este foarte puternic ramificat, are o frunza mica , maxim șapte centimetri și poate rămâne verde in toate anotimpurile anului. Bineînțeles că vara frunza este de un verde crud frumos, spre iarna începe să capete o nuanță mai inchisa, ceea ce este important este că nu pica frunza. Un aspect important în dezvoltarea (ramificarea) lui este tunderea, daca nu se efectuează în timp el creste că și o nuia.
     Ceea ce vreau  sa scriu in aceasta postare este de uimitoarea putere de dezvoltare a radacinii, lăsând la oparte faptul că am cumpărat și plantat in jur de șase sute de butași care aveau deja radacina. Am avut câteva discuții cu vânzătorul, printre care una referitoare la butășire, și aici citez "șefu' nu îți face griji de prinderea lui, ne e sensibil deloc, creste oriunde, nu e problema cu solul, și dacă iei o crenguță dintr-un gard și o bagi in pământ se prinde." Bineînțeles că am discutat noi mai multe, dar acest fragment mi-a rămas întipărit în minte, nu am luat măsuri imediat dar nici nu am scăpat cu vederea cele spuse, până când am ajuns in fata unei tufe destul de impunătoare, atunci am spus sa incerc butășirea, am rupt doua crenguțe astfel încât sa nu afecteze aspectul gardului și le-am pus în apă, un borcan ce am găsit prin casa, și l-am așezat lângă fereastră, fac o mica paranteza, toată această acțiune sa desfasurat toamna 2017. Nu am avut nici o asteptare de la crengute ele au stat pe pervazul geamului la soare si din cand in cand mai completam cu apa, nu stiam se evapora sau plantele o consumam, dar dupa o saptamana sunt sunat de sotie ca sa imi spuna ce? ce crede-ti? crengutele au radacina nu foarte mare dar o au undeva la cinci milimetri. Minune nu ma asteptam deloc eu incercasem mai demult cu ceva samanta de salcam sa o dezvolt in sera dar cam degeaba, din saizeci  de pahare cu samanta numai trei daca rasar, interesant e ca dintr-o radacina de salcam atunci cand se sapa prin gradina si e usor destupata de pamant si are iesire la atmosfera imediat rasare un nou lastar. Apa  incepe sa dispara din borcan iar radacinile tot mai zdravene, astfel ca dupa trei saptamani radacinile sa arate ca in imaginile de mai jos.

Multumit de rezultat la o saptamana dupa, am mai incercat si cu alte crengute din diferite tipuri de ligustrum, unele cu frunza mare ce depaseste  sapte centrimetri altele mult mai mici ce ajung doar pana la trei centimetri. Examinand cu atentie crengutele am observat ca acestea au pe ele ceva puncte de o culoare mult mai deschisa la culoare decat ramura in sine, de acolo va iesi urmatoarea radacina care ii va asigura cresterea in continuare. Aici aveti doua poze cu noi butasi, care peste cativa ani cu siguranta vor face parte dintr-un gard viu. ''Sefu, nu iti face griji de prinderea lui.''😉😉